S-au adunat multe zile de când nu am mai scris în jurnal, dar în fiecare seară când deschideam laptopul, nu puteam așterne nicio frază care să aibă vreun sens în capul meu. Evenimentele din Paris
m-au amuțit. În afară de faptul că situația mă depășea, nu-mi venea altceva în gând. Evident, am citit multe știri, multe păreri și multe comentarii. Iar singurul lucru care îmi persistă în minte, dincolo de nedreptate și revolta firească, este fragilitatea existenței. Cu acest gând, mi-am continuat viața mea de coiot relaxat, încercând să surprind în fiecare zi câte ceva care să-mi amintească de o lume în care ne putem retrage când realitatea e prea dură.
Marți, 6 ianuarie – un mic ocol în drumul spre casă prin parcul Cișmigiu, când se lăsa seara. Am avut baterie la telefon cât să fac două, trei poze, numai bine să-mi plimb gândurile în liniște prin parcul aproape pustiu.
Miercuri, 7 ianuarie – poza de dimineață în drum spre serviciu: la metrou sunt tonomate cu cărți. Asta nu e ceva nou, însă a fost prima dată când am văzut pe cineva cumpărând o carte.
Joi, 8 ianuarie – seara petrecută în oraș cu două prietene pe care nu le văzusem pe anul ăsta. Și un pahar cu aperol spritz.
Vineri, 9 ianuarie – patinând pe drumul către birou, mi-am promis că atunci când se va topi gheața, voi merge minimum 5 kilometri pe jos. Săptămâna care vine mă voi ține de promisiune.
Sâmbătă, 10 ianuarie – Am fost să văd Hobbitul partea a 3-a la Glendale Studio și, pentru că mă aflam în zona Cotroceni, am poposit la o ceainărie despre care citisem acest articol pe Blogul unei cititoare de cursă lungă. E foarte frumos la Joie de Vivre, e o atmosferă caldă, intimă și ai de unde alege din peste câteva zeci de ceaiuri. Am ales, evident, Relaxing Yourself.
Duminică, 11 ianuarie – M-am trezit cu soarele pe față și am umblat brambura câteva ore bune prin oraș. Printre câteva bălți și destul de mult gri, am zărit și un colț colorat și parfumat.