Interstellar: Călătorind printre emoții

Filmul „Interstellar: Călătorind prin univers” durează aproape trei ore. La un moment dat, m-am uitat la ceas, trecuseră două. Eram într-un carusel, ideile și imaginile mi se învârteau în cap și habar n-aveam ce va urma. Mă simțeam ca atunci când citesc o carte groasă și bună și parcă aș vrea să amân momentul când se termină. Aici, însă, nu aveam cum să amân, nu puteam să iau o pauză să mă gândesc, pentru că acțiunea mă ținea cu sufletul la gură și nu voiam să pierd nimic. Intensitatea scenelor era sporită de muzica lui Hanz Zimmer, superbă, apocaliptică. Am ieșit din sală, m-am oprit la o cafenea, mi-am luat un cappuccino și cred că am stat pe gânduri vreo jumătate de oră. Aveam nevoie să așez un pic gândurile, ca să pot scrie câteva conluzii.

Despre ce e vorba
Într-un viitor apropiat, viața pe Pământ se apropie de final. Hrana a dispărut, furtuni de praf înghit sănătatea oamenilor, iar unicul lucru pe care aceștia îl mai pot face este să se adapteze și să învețe să supraviețuiască ocupându-se cu agricultura. De fapt, să cultive singura plantă care nu a murit încă: porumbul. Cooper (Matthew McConaughey), văduv, fost pilot NASA, trăiește alături de cei doi copii și bunicul lor, cultivând porumb, însă gândul la explorarea Universului nu l-a părăsit. Dacă fiul lui este împăcat cu ideea agriculturii, fetița lui de 10 ani, Murph, este o căutătoare a răspunsurilor legate de Univers, la fel ca tatăl ei. Relația lor e specială, iar dialogul dintre ei în care ea îl întreabă de ce i-au dat numele după ceva rău este emblematic pentru întreaga poveste. „Legea lui Murphy nu spune că se va întâmpla ceva rău. Spune că dacă ceva e posibil, se va întâmpla”, îi spune Cooper lui Murph.

Printr-o împrejurare misterioasă, Cooper ajunge să-l întâlnească pe profesorul Brand (Michael Caine), un fost coleg de la NASA, care îi propune ca soluție pentru salvarea lumii o călătorie în spațiu pentru a găsi o nouă planetă pentru omenire. „Trebuie să acceptăm realitatea că nimic din sistemul nostru solar nu ne poate ajuta”, îi spune el. De aici, intensitatea filmului crește, iar emoțiile încep să dea buzna: dincolo de pasiunea lui pentru explorarea spațiului, Cooper știe că pleacă pentru a încerca să-și salveze familia și nu-i stau în cale nici lacrimile și disperarea lui Murph. Din echipaj face parte și Amelia (Anne Hathaway), fiica profesorului Brand.

Călătorie prin Universul emoțiilor
Intensitatea crește pe măsură ce se desfășoară acțiunea. În spațiu, timpul se calculează altfel, e o cursă contracronometru, iar echipajul nu știe dacă atunci când se va întoarce va mai avea pe cine să salveze. Monologul Ameliei despre iubire, momentele în care Cooper vede mesajele de acasă, replicile robotului Tars, adaptarea la noi și noi situații imprevizibile m-au făcut să experimentez atâtea emoții cât pentru toate filmele „bunicele” pe care le-am văzut în ultima vreme. De la teamă, enervare, supărare, încordare, dezamăgire până la speranță, bucurie sau optimism. Regizorul Christopher Nolan parcă a avut acces la toate resursele posibile de a declanșa emoții – chiar să stau cu sufletul la gură să văd dacă nava de explorare reușește să se racordeze la nava mamă nu mi se mai întâmplase până acum. Sau să nu respir atunci când nava traversează o gaură neagră. Sau să stau cu ochii căscați, fără să clipesc, când aterizează pe o nouă planetă…

Am scris mult despre latura emoțională. Pe mine aceasta m-a atins. M-a pus pe gânduri, mi-a ridicat multe întrebări despre cum alegem, cu rațiunea sau cu inima, despre supraviețuire, despre singurătate, despre semnele pe care le primim, despre intuiție. Profesorul Brand mi-a amintit, dintr-o anumită perspectivă, de un alt personaj preferat, Dr. Walter Bishop din serialul „Fringe”.

„Iubirea este singurul lucru care leagă timpul cu spațiul”
Este printre cele mai bune filme pe care le-am văzut anul acesta. N-am simțit când au trecut trei ore, am pierdut noțiunea timpului și a spațiului. Eram doar un om mic un coiot mic într-un Univers imens, plin de mistere. Nu știu cum e într-o „gaură de vierme” sau într-o „gaură neagră” și probabil nimeni nu știe, la fel călătoria în alte galaxii nu este un subiect comun despre care să vorbim la cafea, însă povestea construită între mai multe dimensiuni, efectele vizuale, imaginile absolut spectaculoase m-au făcut să am acces la o lume incredibilă, magnifică. Am plecat spre casă cu replica Ameliei: „Iubirea este singurul lucru care leagă timpul cu spațiul”. De revăzut

Interstellar (2014)
Regia: Christopher Nolan (r. Memento, The Dark Knight, Inception)
Scenariul: Jonathan Nolan, Christopher Nolan
Distribuție: Matthew McConaughey, Anne Hathaway, Jessica Chastain, Matt Damon

Foto: www.interstellarmovie.net